Am fost pentru prima dată in Grecia în anul 2010 când am vizitat o mare parte din Grecia continentală și insula Skiathos ( curând o să scriem un articol și despre acea excursie ) și după exact 10 ani,  am considerat că a venit timpul să ne întoarcem pe tărâmul zeilor.

Am ajuns pe insula Rhodos la puțin după ora prânzului, după un zbor de circa 4 ore cu Ryanair  de la Londra, biletul a costat  140 de euro dus întors pentru 2 persoane. De la aeroport am luat autobuzul local, stația se află lângă terminalul plecări iar biletul a costat  2,5 euro de persoană pe sens, în aproximativ 30 de minute am ajuns în oraș. Traseul este foarte plăcut deoacrece autobuzul merge o bună parte din drum, de-a lungul mării.

Ne-am cazat 7 nopți la Hotelul Mimosa Suites, localizat la circa 10 minute de mers pe jos de centrul vechi, 7 minute de portul vechi si aproximativ 5 minute de plajă. Condițiile de cazare au fost bune, camera spațioasă și curată cu aer condiționat, piscină, chicinetă bine dotată și personal politicos. Sejurul a costat 305 de euro fără mic dejun. 

În prima zi după ce ne-am cazat am mers imediat la plaja Elli , în punctul cel mai nordic, pentru a vedea locul unde se întâlnesc Egeea, agitată și cu valuri mari cu Mediterana calmă și blândă. Am ales Marea Egee unde am facut o baie pe cinste, plaja este cu nisip si pietre mici, apa limpede si de o culoare deosebită.

Locul unde se întâlnesc Egeea, cu Mediterana.

Dornici de a explora zona și de a respira aerul cald si plăcut al climei mediteraneene ne-am plimbat de-a lungul coastei, admirând valurile superbe și stâncile frumos sculptate de apa mării. Am avut parte și de un asfințit de soare pe măsură.

A doua zi am decis să stăm în Rhodos, și am intrat în atmosfera de vacanță  servind micul dejun la o terasă tipic grecească.

Am ales tot Marea Egeee deoarece nu puteam rezista tentației valurilor superbe care parca ne strigau.

După masă am decis să vizităm centrul vechi. Am început cu magnificul Castel al Marelui Maestru, construit în secolul al XIV-lea pe ruinele unei cetatăți  bizantine ca sediu al celei mai înalte autorități a Ordinului Cavalerilor Sfântului Ioan. Interiorul, deteriorat de o explozie din secolul al XIX-lea, a fost reconstruit în epoca fascistă.

Am urcat apoi in Turnul cu ceas, construit în anul 1852, ceasul funcționează și astăzi iar odată le spunea grecilor ora turcească. De sus ne-am bucurat de o vedere extraordinară.

Biletul a costat 5 euro de persoană dar în acest preț  este  inclusă o băutură, noi am  servit o bere rece bucurăndu-ne de frumoasa vedere cu Moscheea lui Suleiman Magnificul, construită în 1522 ca omagiu a victoriei asupra Cavalerilor din Rodos. Ca multe clădiri religioase ale noilor cuceritori, această Moschee a fost construită pe rămășitele Bisericii Sfinților Apostoli.

Străduțele întortochiate și  pietruite, piețele și arhitectura, numeroasele taverne, magazine de suveniruri și turiști în număr mare au creat acel vibe de vacanță la care am sperat atât de mult.

A treia zi am vizitat Satul Lindos, situat la aproximativ 50 de kilometri de Rhodos, așa că am decis să plecăm devreme, am luat autobuzul din stația centrală în jurul orei 6.45, biletul a costat 4.90 euro de persoană pe sens, iar durata călătoriei a fost de circa 1 ora jumătate. Vă sfătuim cu drag ca de la statia de autobuz din Lindos să nu coborâți imediat la plajă, noi am urcat circa 5 minute până la punctul belvedere care cu siguranță vă va  răsplăti efortul. Am fost norocoși deoarece am mai prins puțin din răsăritul de soare.

Au fost câteva ore în care ne-am bucurat din plin de atmosfera mirifică conferită de satul alb situat pe stânci, apa cristalină a dimineții si plaja lipsită de turiști.

În jurul prânzului când soarele a inceput să ardă mai tare am decis să vizităm satul care este este pur și simplu fermecător.  Superbele case albe ale căpitanilor și pescarilor (construite de oameni care în secolul precedent și-au adunat averea muncind în comerțul marin), care parcă sunt o cascadă  și care încă păstrează dovezi ale dominațiilor bizantinilor, francilor și turcilor, străduțele pietruite și întortochiate pe alocuri acoperite de viță de vie și flori, magazinele de suveniruri si tavernele, totul a fost exact ceea ce căutam.  După ce ne-am plimbat și  am facut multe poze,  am servit prânzul, iar fappucino de după ne-a făcut să prindem  curaj  și să ieșim in soarele arzător  al verii, cu dorința de a explora tot ceea ce se poate.

Am urcat apoi la Acropole, drumul până la intrare nu este anevoios dar să aveți grijă că se alunecă foarte ușor și nu există o balustradă iar pe alocuri este foarte abrupt. Puteți opta să urcați sau să coborăți călare pe măgar. În cazul nostru, nu am stat pe gânduri, și opțiunea cu măgarul era ca și inexistentă (de obicei noi mergem foarte mult pe jos în excursiile noastre și ideea de a te urca pe un măgar micuț și draguț ni s-a părut o activititate mai mult pentru copii). Vederea este pur și simplu extraordinară, biletul de intrare costa 12 euro de persoana, copii benefeciază de intrare gratuită.

A doua parte a zilei am decis să o petrecem la plaja Sf. Paulis, aici oamenii din partea superioară a satului Lindos preferă să înoate iar cei din partea de jos merg de obicei la plaja principală. Partea dreaptă a plajei oferă sezlonguri, mâncare și muzică, în timp ce partea stângă oferă solitudine. Pe lângă frumusețea naturală, plaja este recunoscută și pentru faptul că aici au fost filmate cateva scene din filmul „The Guns of Navarone”. Plaja se afla la mai puțin de 10 minute de mers pe jos din Lindos, ne-am bucurat pe deplin de vederea superbă a plajei de la înălțime dar și de aproapre, baie însă am făcut tot la plaja principală, deoarece aceasta era foarte aglomerată.

In jurul orei 8 seara am luat autobuzul înapoi spre Rhodos foarte bucuroși de ceea ce Lindos ne-a oferit.

Ziua a patra am inceput-o printr-o vizită a vechiului port Mandraki care a servit ca port militar în trecut. Am văzut și analizat în detaliu clădirile administrative frumos construite în diverse stiluri arhitecturale, locul unde conform legendei s-a aflat colosul din Rhodos, astăzi cerbul Efeos și o căprioară Elafina care reprezintă simbolul orașului păzesc cu sfințenie intrarea în port. Farul Agios Nikolas, construit de francezi, morile de vânt, numerosele iahturi de lux acostate aici și standurile cochete de unde se pot achiziționa excursii ne-au acaparta atenția pentru o întreagă dimineața. 


Aceste mori de vânt au fost folosite pentru a măcina cerealele provenite de la navele comerciale ancorate în port.

Biserica Evangelismos (Buna Vestire) Este opera arhitecților Florestano Di Fausto și Rodolfo Petracco,  a fost construită în 1925, în timpul ocupației italiene. Este considerată un exemplu  frumos de arhitectură gotică.

New Market Hall este o clădire lungă, albă, cu o intrare magnifică. Parterul pieței găzduiește o serie de cafenele, baruri, taverne și magazine de suveniruri.

După vizita la port am luat autobuzul spre Statiunea Faliraki, biletul costă 2,40 euro de persoana pe sens iar durata călătoriei a fost de circa 30 de minute.

Plaja Faliraki are o lungime de 4 km cu nisip auriu și apă cristalină putin adânca la mal. Primul impact cu stațiunea a fost foarte plăcut, peste tot erau foarte multe magazine cu suveniruri, produse din măsline și ierburi aromatice, numeroase terase frumos colorate (prețurile la terase sunt puțin mai mari comparativ cu cele din Rhodos) iar plaja lungă și largă cu umbrele și steaguri pe alocuri. Pentru cei interesați, în interior se află o zonă specifică pentru nudiști (bine adăpostiți de stânci înalte), noi nu am fost interesati deci nu am vizitat-o. Dacă vă plac parcurile acvatice, să știți că la Faliraki se află unul dintre cele mai mari parcuri din Europa, care era închis în această perioada (Covid 19).

A cincea zi am dedicat-o în totalitate plajei Tsambika,  am luat primul autobuz care pleaca la ora 9, drumul a durat circa 1 ora și 20 de minute și ultimul autobuz pleaca de la Tsambika spre Rhodos  la ora 16:20, biletul a costat 3,90  de euro de persoana pe sens. Am avut parte de o intâmplare haioasă deoarece  la circa 3 kilometri de plajă cutia de viteze a autobuzului s-a stricat, iar șoferul era nervos și vorbea într-una la telefon, spunându-ne mereu că în 3 minute vine un alt autobuz și  spre surprinderea noastră în mai putin de 10 minute un alt autobuz ne-a luat și dus la destinație. Plaja Tsambika are o lungime de 800 de metri cu nisip foarte fin și auriu, care se varsă într-o mare turcoaz și cristalină. Cu siguranta una dintre cele mai frumoase plaje din Rhodos. Noi am ajuns la destinatie pe la 10:30 și eram entuziasmați să sărim în apă.

După prânz Mirabela a încercat să urce o dună de nisip, a reusit până la jumătate deoarece nisipul era fierbinte, iar eu am urcat pe o stâncă  de unde am facut câteva poze superbe cu plaja, apoi ne-am oprit la o terasa foarte frumoasa unde ne-am răcorit la un frappucino și un cocktail.

Considerăm că plaja Tsambika merită acordat mai mult timp, dar noi am optat pentru transportul public local și am fost condiționați de acest fapt.  O altă atractie a plajei este Mănăstirea Tsambika care pe lângă istoria interesantă vă va răsplati efortul cu o vedere superba asupra plajei. Noi am optat totusi sa nu o vizitam din cauza timpului avut la dispozitie.

Ajunși în Rhodos am servit cina si ne-am plimbat până seara târziu prin centrul orașului vechi al cărui vibe ne-a facut sa devenim dependenți de el.

În ziua a șasea am vizitat plaja Kolimbia, biletul de autobuz a costat  3,90 euro de persoană pe sens. Ajunși la destinație șoferul ne-a întrebat unde vrem să coborâm, stânga sau dreapta și pentru că noi eram puțin indeciși, el ne-a lasat în partea dreaptă, zicându-ne că e mai frumos. A avut dreptate!! Aceasta plajă dispune de două părți separate de un port mic cu o plajă superbă și o biserică mică și frumos colorată, care parcă veghea atent asupra plajei, am început ziua la o terasă bucurându-ne de vedere superbă asupra portului.

După ce ne-am racorit puțin am decis să facem câteva poze prin port și să vizitam biserica.

Am pus și noi o căte o lumânare am rostit o rugăciune și chiar ne-am simțit bine, nu mai fuseserăm într-o biserică ortodoxă de multă vreme.

După ce am vizitat portul am decis să mergem la plaja din partea stângă unde ne-am scaldat puțin (chiar dacă nu este la fel de frumoasă comparativ cu cealaltă ). Dar pentru că orice loc are specificitatea lui, și aceasta ne-a oferit o oferta bună de a face parasailing, lucru care nu îl mai făcuseram până atunci niciodată și am decis că a venit timpul.  Prețul a fost 60 de euro pentru 2 persoane, 10 minute în aer, experiența a fost una deosebită, ne asteptam la mai multă adrenalină dar parcă a fost  cam lent, ne-a ridicat la o înătime mare ceea ce ne-a placut mult de tot. Mie ( Bogdan ) mi-a fost puțin frică să nu scap telefonul  în apă organizatori m-au sfătuit să-l las în barcă dar le-am spus că imi asum responsibilitatea și bine am făcut. Numai riscând am reuțit sa fac niste poze și filmulețe superbe, la coborâre ne-au lăsat până la brâu în apă atunci chiar am crezut ca am pierdut pozele din această vacanță,  dar ne-au ridicat înapoi și totul a fost ok, am putut râde relaxat la glama lor,  initial am crezut ca au facut o glumă  dar pe urmă am observat că faza face parte din program.

După ce am făcut parasailing, ne-am îndreptat spre plaja din partea dreapta unde ne-am scaldat până la apusul soarelui.

in Inainte de a încheia vă impărtășim câteva generalități.

Covid 19, pentru cetățenii români care trăiesc în Marea Britanie nu a fost nevoie de testul Covid dar trebule completat un formular in care să specificați unde locuiți în Marea Britanie și la ce hotel veți sta pe durata sejurului. Documentul trebuie completat online cu 48 de ore înainte, atentie sporita să nu dați adresa din buletin că astfel va trebui să faceți testul Covid înainte. Pe insula trebuie să purtați masca în locurile închise cu excepția restaurantelor și a barurilor unde consumați băuturi/mâncare. Am observat multe hoteluri construite de jumătate și abandonate dar și multe mașini foarte vechi de prin anii 90. Terasele, restaurantele barurile și magazinele erau cam goale, cu siguranta situația actuală Covid 19 este cauza generală dar din căte am înțeles Grecia încă nu și-a revenit din criza finaciară din 2008,  în mare este cam trist să vezi cât de mult se bucură dacă cumperi ceva sau lași ciubuc.

Rhodos, 7 zile pe urmele zeilor
Tagged on:         

4 thoughts on “Rhodos, 7 zile pe urmele zeilor

  • September 1, 2020 at 1:50 pm
    Permalink

    Sunteti minunati si voi si articolul! Bravo voua! 🌞

    Reply
  • September 1, 2020 at 5:05 pm
    Permalink

    Un articol superb, minutios, bine organizat si povestit.Fotografiile foarte frumoase si la unison cu textul, o atmosfera de poveste in care m-am simtit si eu prezenta. Un sejur de vis si un loc cu siguranta de vizitat. Grecia o sa fie si una dintre destinatiile mele de calatorie. Felicitari pentru documentarul deosebit si tot la fel de multe calatorii superbe ca si aceasta.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *